Ajutor pentru suflet -Iulie 2011

Ajutor pentru suflet in viata de zi cu zi 

Scrisoare lunara 

Iulie 2011

 

Dragi cititori,

 

In nord, la noi, iulie este luna mult asteptatei vacante. In aceasta perioada din an lasam multe in urma noastra si asteptam cu nerabdare noi experiente si noi aventuri. Cateodata suntem de asemenea mai neatenti. Ne angajam in lucruri care ne pot face rau si pe care le regretam mai tarziu. De aceea avem nevoie de o protectie speciala pentru aceasta perioada a vacantei, un inger pazitor, cum il numesc multi. Aceasta va doresc, in mod special pentru aceasta perioada.

 

In acest volum veti gasi cateva lucruri care v-ar putea fi de ajutor, v-ar putea inspira si aduce bucurie.

 

Va doresc o perioada relaxanta si implinitoare si de asemenea va doresc sa constientizati ca protectia este cu voi intotdeauna.

 

Al vostru,

 

Bert Hellinger 

Vacanta

 

Protectie

 

Viata noastra are nevoie de protectie. Pentru a supravietui, avem nevoie de diferite tipuri de protectie. Mai intai de toate, avem nevoie de protectia parintilor si chiar de la inceput, de cand ne nastem, avem nevoie de protectia doctorilor si ingrijitorilor. Avem nevoie de protectia comunitatii de care apartinem. Sub aripile ei putem creste si inflori.

 

In schimb, noi de asemenea oferim protectie in diferite feluri, mai ales atunci cand, in calitate de adulti, ne supravegem copiii si pe altii pe care ii avem in grija. Orice comunitate umana este in primu rand o comunitate protectoare. Membrii ei se protejeaza reciproc. Astfel isi protejeaza atat propriie vieti, cat si cea a generatiilor viitoare.

 

Aceasta comunitate protectoare isi cere de asemena tributul, cateodata chiar un mare tribut, mai ales in perioadele dificile, de exemplu in razboi sau in cazul unei catastrofe. Comunitatea protectoare este de asemenea o comunitate pentru cazuri de urgenta. Deoarece protectia este un bun  atat de important, un bun esential pentru supravietuirea noastra, chiar acest tribut atat de mare pe care membrii trebuie sa-l plateasca in vremuri de criza este justificat prin necesitatea sa.

 

Dar chiar in cadrul acestei comunitati protectoare exista incalcari care merg prea departe. O lege oficiala in cadrul acestei comunitati protectoare ne protejeaza impotriva acestor incalcari. Legea oficiala este mai intai de toate o comunitate de protectie impotriva acestor incalcari si din aceasta cauza este foarte apreciata in cadrul comunitatii protectoare. Ii protejeaza de asemenea si pe ceilalti, in cazul in care noi nu respectam legile.

 

Gandirea are de asemenea nevoie de protectie si libertatea de asemenea. Proprietatea noastra are nevoie de protectie si iubirea are nevoie de protectie. Aceasta protectie este de asemenea protectia vietii.

 

Ne protejeaza Dumnezeu? De cine ar trebui El sa ne protejeze, daca nu de cei care sunt de asemenea sub protectia Sa? In acest sens ne putem proteja doar noi insine, protejandu-i in acelasi timp si pe ceilalti. Cu cat mai multi oameni si cu cat mai multa protectie, cu atat mai bine pentru toti.

 

 

Ingerii

 

Ramaneti oh ingeri, ramaneti cu mine,

Ghidati-ma in ambele sensuri,

Ca piciorul meu sa nu alunece niciodata!

Si invatati-ma mereu

Sa va cant sfinteia

S-o cant Marii slaviri

 

(din Cantata 19 de Johann Seebastian Bach)

 

 

 

Inima materiei

 

 Concizia este sufletul intelepciunii

 

HELLINGER: As vrea sa demonstrez cateva terapii scurte, doar daca doriti, fireste. Cativa dintre voi au venit la mine cu probleme personale.

 

Va voi intreba pe fiecare pe rand. Imi imaginez ca unii dintre voi sunt inca afectati de cele intamplate ieri, chiar pe plan personal. Daca intervine ceva palpabil, as putea realiza cateva terapii scurte pentru unii dintre voi. Acesta nu este tocmai un schimb, este mai mult un training despre cum se face asa ceva.

 

 

Vina

 

PARTICIPANT: Eu sunt destul de bine. Ceea ce ma preocupa este subiectul vinei.

 

HELLINGER: Ce anume te preocupa legat de acest subiect?

 

PARTICIPANT: Propria mea vina.

 

HELLINGER: Vino aici si stai langa mine.

 

Ea se aseaza alaturi de el si isi incruciseaza picioarele.

 

HELLINGER: In felul acesta nu pot lucra cu tine.

 

Ea isi aseaza talpile pe pamant.

 

HELLINGER: dupa un timp. Inchide ochii.

 

Grupului: Vina este deseori o modalitate de a ne impauna. Prin vina ne putem impauna. Apoi renuntarea la vina poate crea dificultati. O mare parte din vina este imaginara, deoarece credem ca am fi putut face ceva diferit. In spatele acestei idei exista o pretentie secreta de dominare a realitatii. A ceda aceasta pretentie a puterii reprezinta o realizare speciala. Noi ne eschivam de aceasta vina consimtind consecintelor ei. Cand ne asumam acest consimtamant, ne alaturam comunitatii largi a oamenilor obisnuiti.

 

participantului: Ok, este suficient.

 

Participantul rade si-i multumeste lui Hellinger.

 

 

Mici greseli

 

HELLINGER: Sper ca voi face o mica greseala in curand, pentru a ramane cu picioarele pe pamant. Este bine sa facem mici greseli. Aproape ca trebuie sa le cautam.

 

 

Progres

PARTICIPANT: (Cu o zi inainte avusese o constelatie legata de bunicul sau.) In dimineata aceasta am avut impulsul de a revedea inregistrarea constelatiei, imediat ce aceasta era disponibila.

 

HELLINGER grupului: Deseori clientii isi manifesta dorinta de a-si revedea constelatiile. Ce se intampla cu ei atunci? Cad iarasi in trecut, dupa ce obtinusera progrese lasandu-l in urma.

Un vechi prieten de-al meu, pe nume Heracles, mort demult din pacate, obisnuia sa spuna: Nu poti pasi de doua ori in acelasi rau.

 

participantului: Daca vrei sa revezi inregistrarea constelatiei, vrei sa pasesti a doua oara in acelasi rau.

 

 

Durere

 

PARTICIPANT: Am remarcat ca sunt inca blocata in durere.

 

Rade si ridica din umeri.

 

HELLINGER: Nu trebuie sa facem nimic aici. Am vazut ca nu-mi este permis sa intervin.

 grupului: Trebuie lasata sa-si savureze durerea, chiar trebuie sa o lasam sa faca asta.

 

Participantul rade.

 

HELLINGER: Oh, ce binecuvantare e sa ai o asemenea durere!

 

Participantul rade si mai tare.

 

 

 

Puterea

 

PARTICIPANT: Ma fascineaza cat de odihnit ramaneti pe parcursul muncii dumneavoastra. Eu eram mort de oboseala aseara. Mi se intampla des sa fiu atat de epuizat. Ma bucur sa vad cum cineva isi poate pastra puterea si ca ii este atat de usor sa faca asta.

 

HELLINGER: Nu-mi pastrez puterea si nici nu o am. Raman in altceva, sunt directionat in ceva, undeva. Ce se intampla acolo nu trebuie sa ma atinga pe mine. Trebuie sa raman in afara, altfel intervin. Dar ieri s-a intamplat ceva care m-a atins. Trebuie sa acord atentie acestui lucru. Recuperarea vine cand o eliberam din noi insine si asta inseamna nu sa o aruncam afara ci sa o incredintam cuiva mai presus de noi.

 

 

Adio surorii nascute moarte

 

HELLINGER unui participant: Ai vorbit deja cu mine. Voi lucra cu tine chiar acum, vino aici...

grupului: Avem nevoie de cineva pentru sora lui, nascuta moarta. Au fost doar doi copii in aceasta familie- aceasta sora si el. Sa ii asezam acum.

 

Hellinger alege un reprezentant pentru sora nascuta moarta si il aseaza pe reprezentant in fata ei. Amandoi raman pe nemiscati timp indelungat.

 

HELLINGER surorii nascute moarte: Spune-i: "Sunt in regula".

 

SORA:"Sunt in regula"

 

HELLINGER:" Sunt pe maini bune".

 

SORA:" Sunt pe maini bune".

 

Participantul face cativa pasi catre ea, se intoarce intr-o parte si-si pune mana stanga pe inima. Pe masura ce el incearca sa se apropie, ea isi ridica palmele si il tine la distanta. El se retrage iar si priveste distanta. Hellinger il intoarce complet, astfel incat el sta acum cu spatele la sora sa. In acest moment ea respira adinc.

 

HELLINGER: fratelui: I-ai auzit suspinul de usurare?

 

Hellinger il duce pe frate cativa pasi mai departe de sora. Apoi respira si el zgomotos.

 

HELLINGER: Si ea a respirat asa.

 

Hellinger il duce mai departe cativa pasi. Si iarasi respira zgomotos.

 

HELLINGER dupa un timp: E in regula asa?

 

FRATELE: Da, cumva.

 

HELLINGER: Exact.

 

FRATELE: Este ceva in spatele meu, dar ca o putere. Aici, in fata, este liber.

 

HELLINGER: Exact, asta este. Bine, am terminat.

 

grupului: In cazul rudelor, mai ales al fratilor gemeni, putem vedea ca cei morti sunt eliminati catre cei vii.

Avem de multe ori impresia ca cei morti rateaza ceva, ca si cum le-ar fi mai rau decat celor vii. O idee ciudata. Apoi rudele ramase in viata au mustrari de constiinta.

 

Poate mortilor le e mai bine. Nu stim. De ce ar trebui sa existe o diferenta intre a fi viu si a fi mort? Imediat ce viata se sfarseste, ea se scurge inapoi in sursa, inapoi de unde a venit. Cand ne vine randul sa plecam, nu luam nimic mai bun cu noi, deci nu pretuim mai mult decat cei care au incheiat de tineri.

 

 

Reticenta

 

PARTICIPANT:Ieri am remarcat cum pot pierde claritatea perceptiei cand intru prea adanc in campul clientului. Ma ocupa.

HELLINGER: Cand ne permitem sa fim implicati, devenim parte a sistemului. Trebuie sa ramanem in afara intr-un anume sens. Patrundem si in sistem, dar ca cineva care este in acelasi timp conectat cu altceva. Altfel ii luam din putere celuilalt si ne epuizam.

PARTICIPANT: Si slabiti.

HELLINGER: Exact. "A vrea sa ajuti" este foarte periculos - pentru cel care acorda ajutor.

 

 

Frica de un pacient

 

PARTICIPANT: Noaptea trecuta am fost epuizat. M-am simtit gol. Aveam nevoie de protectie. Sunt constient ca mi-e teama de un pacient.

HELLINGER: Se intampla deseori sa ne fie frica de vreun client. Vino aici.

grupului: Cand ne este frica de clienti, ei devin parintii nostri. Apoi ceva se transforma in opusul acestui lucru.

participantului: Dar exista un exercitiu dragut pe care il voi face cu tine acum. Alege in mintea ta un pacient de care ti-e frica. Nu trebuie sa-mi spui cine este.

Participantul inchide ochii.

Acum iti voi da cateva indicii. Pacientul sta la o oarecare distanta de tine, cumva la stanga sau la dreapta si langa el sta moartea lui. Dar nu vezi indeaproape. Vezi doar vag asta. Ramai centrat si astepti un semn de la moarte, ceva potrivit pentru client. Ramai centrat.

in timp ce ea da din cap si vrea sa spuna ceva: Nu e asta inca. Pot vedea cand vine, iti voi spune.

grupului: Numai cand apare o miscare involuntara, doar atunci ea a primit mesajul. Celalalt lucru este gandit.

Dupa un timp ea suspina involuntar.

HELLINGER: Acum mesajul a fost acolo. L-ai primit?

PARTICIPANT: Da.

HELLINGER:Bine. Nu trebuie sa ne spui si noua.

PARTICIPANT: Multumesc.

Cand se pregateste sa plece, Hellinger ii pune mana pe umar. Se uita unul in ochii celuilalt multa vreme. Apoi ea isi acopera ochii cu mainile.

PARTICIPANT plangand: E prea mult pentru mine.

Hellinger o trage spre el. Ea isi aseaza capul pe umarul lui si suspina. Intre suspinuri respira adanc.

HELLINGER:in timp ce ea-si revine: Inchide ochii.

Ea plange si suspina adanc. Dupa un timp Hellinger ii face semn unei femei sa vina la el si sa stea in fata acestui participant, in timp ce ea este tot acolo, cu ochii inchisi. Aceasta femeie se apleaca catre participant si-i ia fata in palme. Dupa un timp Hellinger ii face semn sa se retraga. Ea face asta incet si se reintoarce la locul sau. Participanta isi acopera iar fata cu mainile si suspina.

HELLINGER grupului: Nu e obisnuita ca cineva sa aiba timp pentru ea.

Ea isi scutura capul, suspinand inca. Dar incepe sa rada printre suspine.

HELLINGER: Dragostea este greu de suportat. In comparatie cu asta, nefericirea e o joaca de copii.

Ras zgomotos in grup. Participanta rade si ea.

PARTICIPANT: Ei bine..

Inca mai plange putin, apoi se calmeaza. Hellinger si-a tinut mana pe mana ei in tot acest timp.

PARTICIPANT: Multumesc. A fost important sa va simt mana.

 

 

Miscarile sufletului

 

HELLINGERgrupului: E incredibil cat de mult ne putem increde in suflet. Deseori aici exista un obstacol sub forma de "trebuie" sau "ar trebui". Cand cei care ajuta se confrunta cu un pacient, ei intreaba deseori: Ce trebuie sa fac acum? Ce ar trebui sa fac acum? Dar miscarile care apar din trebuie sau ar trebui sunt miscarile constiintei.

In momentul in care aud "trebuie" sau "ar trebui" sunt ca un copil in fata parintilor. Nu imi detin puterea si apoi, evident, nu mai pot fi nici in contact cu sufletul clientului.

 

Trebuie sa ne ridicam deasupra constiintei noastre inainte de a ajunge in acord cu miscarile sufletului si de a avea incredere in ele. Odata ce suntem in acord cu ele, ne-am depasit nevoia de nevinovatie si nevoia de a fi buni.

 

Dumnezeu nu este bun. Dumnezeu este maret. Asta inseamna mult mai mult. Nici sufletul nu este bun in acest sens. Este maret. Si soarta nu este buna de asemenea. Este mareata.

 

participantului: In acest acord tu castigi putere. Astfel pacientul ramane cu nasterea destinului sau si cu nasterea unui suflet maret si nu in nasterea ta. Doar cand esti in acord cu soarta si sufletul clientului ti se va putea da acordul de a face ceva pentru el. Dar asta este tot ce faci, nimic mai mult. In regula?

Participantul da din cap.

 

 

A te inclina

 

 

HELLINGER unui participant: Esti deja complet.

PARTICIPANT: Nu, deloc. De cand v-am reintalnit imi doresc un lac adanc, nemiscat, in centrul meu.

Hellinger ii cere sa se ridice, il ia de mana si merge spre centru cu el.

HELLINGER:Ne vom inclina impreuna.

Amandoi se inclina in aceeasi directie.

PARTICIPANT: Multumesc.

HELLINGER grupului: Ce am facut noi acum, putem face si cu clientii nostri.. Ne imaginam, ne inclinam impreuna in fata a ceva mai presus de noi.

 

 

 

A fi de acord sa fii uitat

 

PARTICIPANT: Ma simt diferit fata de ieri, dar sunt inca agitat. Am o intrebare. Sfantul Ion al Crucii vorbeste despre noaptea sufletului. El spune ca noaptea sufletului cuprinde uitarea. Ieri ati vorbit mult despre uitare. Ma intreb cum se aplica asta in cazul particular al cuiva, in cazul mortilor sai, al tarii sale.

 

HELLINGER: Vino aici la mine.

dupa un scurt timp de gandire. Noaptea spiritului sau noaptea intunecata a sufletului nu inseamna a uita, ci a fi de acord sa fii uitat. In a fi de acord sa fim uitati, devenim una cu toate. Cu tot ce e fara nume si cu fara numele insusi, fara numele care ramane pentru noi.

Se uita unul la celalalt timp indelungat.

 

HELLIGER: Bine?

 

PARTICIPANT: Da, multumesc.

 

HELLINGER grupului: In multe miscari religioase si spirituale sau in miscarile catre implinire, exista ideea ascensiunii; vrei sa atingi un varf. Imaginea mea este invers. Raul atinge oceanul curgand pana ajunge jos cu totul.

 

 

 

Raul

 

PARTICIPANT: Am fost foarte preocupat de o intrebare si acum ca ati lucrat cu el, s-a intamplat ceva incredibil. Raspunsul s-a revelat.

 

Sunt foarte preocupat cu rudele ancestrale ale mamei si cu tot ce s-a intamplat acolo. Un stramos de demult se numea Ion al Crucii. Am vrut sa stiu ce inseamna asta. Nu am stiut niciodata. Ati spus fraza aceasta ieri, cand eram preocupat de un pacient "Actioneaza ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat", care ma preocupa foarte mult. Nu am stiut daca ar trebui sa uit, sau ce ar trebui sa fac. Inca nu stiu cu exactitate, dar am senzatia ca ceva urmeaza sa se intample.

 

HELLINGER: Odata ce curge, e bine.

 

 

"O sa fac ceva cu asta"

 

HELLINGER unui participant pe care il numise "biet carnat" cu o zi inainte. Arati foarte diferit azi.

PARTICIPANT: Ati avut atata dreptate ieri!

HELLINGER: Bine.

pe masura ce ea vrea sa explice.Este deajuns ca vad ca te simti mai bine. Putem uita de celalalt lucru. Eu am uitat si sa speram ca si tu.

PARTICIPANT: Aproape.

HELLINGER: Aproape? Bine.

PARTICIPANT: Cand am fost mica, am supravietuit de trei ori.

Ea plange.

Stiu ca acesta este un motiv de bucurie si recunostinta. Am crezut ca trebuie sa ma inclin. Am spus multumesc, dar nu simt ca e ceea ce trebuie. Cred ca sa ma inclin ar fi corect.

 

HELLINGER: A te inclina este mult mai mult decat a spune multumesc. A multumi cuiva se refera la tine insuti.

Cand ne inclinam, spunem: " Voi face ceva cu asta" Dar ai facut deja multe lucruri frumoase. Cu terapia ta de exemplu, ai salvat multe vieti. Asta nu e frumos?

 

PARTICIPANTrade: Da, este.

 

HELLINGER: Ce a fost sigur odata, ramane sigur. De acord?

 

PARTICIPANT: Da.

 

HELLINGER: Altceva?

 

PARTICIPANT: Nu.

 

 

 

Responsabilitate

 

OFITER MEDICAL: Inca sunt foarte agitat. De asemenea, dupa lucrul dumneavoastra cu terapeutul de mai devreme, am o intrebare: Care este reponsabilitatea celor care au o responsabilitate? Care este responsabilitatea unui terapeut? Ce se intampla intr-o clinica, nu se intampla degeaba.. Poate acesta este doar un "trebuie" pentru terapeut, dar nu pot sa nu ma gandesc la asta.

 

HELLINGER: Nu exista responsabilitate.

 

OFITER MEDICAL: In interior, este adevarat. Dar in afara exista.

 

HELLINGER: Nu exista responsabilitate. Atunci cand cineva isi asuma responsabilitatea, el nu mai este in acord.

 

OFITER MEDICAL: Asta inseamna de asemenea sa suporti consecintele? Asta este ceva foarte real; exista o lege legat de asta, impotriva noastra. Nici macar nu am intalnit acest pacient, despre care vorbesc ( s-a sinucis dupa un timp in clinica), dar eu raspund in fata legii. Din afara, ei vor sa ma faca pe mine responsabil.

 

HELLINGER: Vom face o constelatie.

 

Hellinger alege un reprezentant pentru procesul impotriva participantului si il pune pe ofiterul medical sa stea in fata acestuia.

 

HELLINGER: ofiterului medical: Te uiti la proces si spui "Da". Dar asteapta pana vine din interior.

Ofiterul medical asteapta un timp, apoi se inclina incet si spune: Da.

HELLINGER: Cum se simte procesul?

PROCESUL: Sunt serios, dar in afara de asta totul e in regula.

HELLINGER: S-a schimbat ceva cand a spus el asta?

PROCESUL: Acum pare mai usor. Procesul interior este inca in desfasurare. In timpul intrebarii dumneavoastra sau o secunda mai devreme, a inceput sa se simta mai usor.

OFITERUL MEDICAL: Observ ca trebuie sa ma distantez de pretentia de a fi tratat corect.

HELLINGER: Exact. Aceasta este o purificare, o purificare interioara, nu doar pentru tine, dar si pentru procedurile legale. In regula?

OFITERUL MEDICAL: Da.

 

 

 

Meditate: Onorand mortii

 

HELLINGER grupului: Acum voi face o scurta meditatie cu voi. Inchideti ochii- centrati-va in vidul interior- si coborati in taramul mortilor.

 

Iata-i, toti cei din familia voastra. Poate unii dintre ei au inca ochii deschisi si se uita la voi cu un motiv. Poate le spuneti unora: " Te vad. Te onorez. Vad ce s-a intamplat cu tine." Sau "Vad ce ai facut tu altora. Te onorez ca si mort - onoarea de a fi la fel ca ceilalti- onoare de a ti se permite sa-ti gasesti pacea, la fel ca toti ceilalti- onoarea ca apartii, onoarea ca recunosc: sunt ca tine, onoarea ca voi indrepta tot ce mai este nevoie pentru a face ordine pentru tine."

 

Apoi va uitati la o lumina in departare - si va inclinati adanc in fata ei - fara cuvinte, umili si va retrageti incet, cu spatele, foarte incet, ca cineva care a intrat intr-un spatiu interzis, pana  ajungeti la capat si simtiti ca v-ati reintors pe taramul celor vii. Apoi va centrati, va intoarceti si simtiti cealalta lumina, deschideti ochii si va uitati la ea.

 

 

 

 

Copiii

 

A ajuta copiii in acord cu parintii lor.

 

As vrea sa spun ceva acelora dintre voi care lucreaza cu copiii. Cand ajutam prea mult, copiii devin furiosi. Ii ajutam de la distanta. Ma presus de toate, ii ajutam ca reprezentanti ai parintilor lor. Este important ca in acest proces noi sa ne situam sub parintii lor. Daca ne pozitionam deasupra lor, ca si cum am fi parinti mai buni, copiii vor deveni furiosi.

 

Am putut vedea manifestat foarte frumos acest lucru in aceasta dimineata intr-o constelatie. Tatal statea in spatele casei. Pe de o parte el se eschiva de responsabilitatea sa. Pe de cealalta parte el statea in spatele a ceea ce casa facuse pentru copilul sau. In acest sens, casa se putea baza pe el. Asta era de ajutor; era frumos. Deci cand ajutorul pentru casa copilului este oferit asa, relaxat si in acord cu parintii, atunci copiilor li se permite sa devina asemenea parintilor lor. Asta este cu adevarat important. Copiii vor sa devina asemenea parintilor lor.

 

Cand spunem copilului: Tatal tau a fost un alcoolic, sa nu devii ca el, copilul va deveni exact ca tatal sau, din loialitate fata de el. Acesta este efectul pe care o astfel de judecata asupra sufletului copilului.

 

Si acum, copilul vrea sa devina ca tatal lui. Cand el ii spune tatalui: "Vreau sa fiu ca tine", atunci tatal se uita cu iubire la copil si-i spune: " Poti de asemenea sa fii diferit de mine. Exact prin aceasta identificare iubitoare copilul este liber sa se dezvolte dincolo de sfera de influenta a parintilor.

 

M-am gandit la ce confera maretie fiintelor umane. Tot ceea ce-i face la fel ca celilalti, asta le da maretie. Tot ce-i separa de aceasta asemanare ii face pe oameni mai mici, niciodata mai mari. Aceasta este o maretie umila. Cu aceasta umilinta ne putem misca cu usurinta printre alti oameni. Cand unii oameni se cred mai mari, ceilalti nu-i mai vor. Asta creeaza agresiune. Cand se cred mai mici, apare acelasi efect. Dar cei care se comporta ca egali printre egali sunt bineveniti oriunde.

 

 

Cand mortii invie

 

Despre ce morti este vorba aici? Despre mortii din cealalta parte a razboiului  sau despre cei nedreptatiti. In familiile unde tatal a fost in razboi, ca parte a razboiului, victimele tatalui apartin familiei sale. Daca nu sunt onorate, vor fi reprezentate mai tarziu printr-un copil din aceasta familie. Se poate vedea asta foarte frecvent.

 

Am facut intr-un grup o constelatie cu acesti morti,  deoarece tatal unui copil dintr-un camin fusese violent cu o femeie tailandeza, in timpul razboiului din Vietnam. Copilul fusese dus la un camin deoarece fusese agresiv cu tatal sau. S-a dovedit ca ea preluase agresiunea acestei femei.

 

In constelatie acest copil se sprijinea de aceasta femeie si apoi s-a inclinat adanc in fata ei. Din partea acestei femei a venit binecuvantarea pentru copil.

 

HELLINGER: copilului. Iti voi arata cum sa redevii tu insuti. Imagineaza-ti-l pe tatal tau si inclina-te foarte incet in fata lui. Apoi te intorci iarasi.

 

Grupului: Acum puteti probabil sa treceti inca odata prin sufletul vostru ceea ce am spus mai devreme despre distinctia dintre bine si rau, sau mai degraba despre inexistenta acestei distinctii intre bine si rau. Suntem cu totii legati impreuna prin conexiuni de care nu putem scapa. Si puteti incerca sa vedeti ce va spune sufletul legat de ce am zis in ceea ce priveste subiectul iubirii copiilor.

 

Aici se poate vedea clar ca acolo unde tatal a fost participant la razboi, victimele apartin de asemenea familiei sale.

 

 

 

Exemplu

 

In SUA, cineva, un pierde-vara, spunea : " Tatal meu a fost un erou. A fost in grupul care a cucerit o insula." A fost in plutonul care ridicase acolo steagul american dupa pierderi grele.

 

Am facut o constelatie. Am ales un reprezentant pentru tata si cinci reprezentanti pentru camarazii tatalui care murisera in actiune. Apoi am ales cinci reprezentanti pentru victimele de la Hiroshima, victime ale americanilor. Tatal statea acolo, nemiscat, dar fiul era atras irezistibil  de catre camarazii morti si victimele tatalui sau. Apoi l-am asezat pe fiu in fata tatalui si i-am cerut sa spuna: "Ma duc la ei. Nu-mi pasa de tine." El a spus-o; atat de tare era conectat cu mortii tatalui sau. Numai atunci cand tatal s-a uitat in ochii fiului sau si a vazut cum era copilul afectat de rigiditatea sa, numai atunci s-a inmuiat. Apoi tatal a putut onora mortii, fiul si-a putut onora tatal si tatal si-a putut retrage fiul dintre morti. Ceea ce am vazut noi aici e similar.

 

 

 

Constiinta familiei

 

Legat de asta ar vrea sa mai spun ceva. Constiinta familiei nu are doar o singura lege, aceea ca toti cei care apartin trebuie sa apartina. In consecinta aceasta constiinta nu face distinctia intre bine si rau.

 

Exista o alta lege care este imperativa. Aceasta lege spune: Cei care au fost primii au prioritate in fata celor care au venit dupa. Un membru nascut mai tarziu nu trebuie implicat in ce au facut cei dinaintea lui. Cei care inca o fac, esueaza. Orice ar incerca ar fi fara nici un folos, de exemplu cand cineva vrea sa se sinucida ca penitenta pentru vina tatalui sau. Nu ajuta pe nimeni. Dar el are senzatia ca este maret si inocent.

 

Toti eroii esueaza si totusi se simt mareti. Mai tarziu zac morti. Cu ce i-a ajutat maretia lor?

 

 

 

Soarta

 

In "Elegiile duineze" ale lui Rilke este un pasaj minunat unde el descrie cum soarta se ascunde deja dupa cortina. Este vorba de un copil mic si mama vine langa patutul lui. Ea protejeaza copilul de soarta si explica sunetul scos de scartaitul parchetului. Copilul pare un copil protejat. Si totusi soarta atotputernica se ascunde deja dupa perdea - si nu stim ce urmeaza sa se intample.

 

Apoi copilul adoarme si face brusc febra. In vise salbatice copilul coboara in abis, spre tati si in gatul mamelor, unde se afla teribilul. Cand micutul apare, soarta surade. Teribilul surade, in perfect acord. Apoi copilul se deschide tuturor lucrurilor puternice si este complet schimbat. Copilul nu mai este un copil inocent. Copilul este tesut printre lucruri marete chiar de la inceput.

 

Apoi copilul se trezeste si este barbat. Intalneste o femeie si femeia crede ca ea are oarecare influenta asupra lui. Dar Rilke ii spune: Chiar crezi ca miscarile tale usoare l-au zguduit asa?

Inceputul timpului izvoraste din sangele lui.

 

La sfarsitul acestei frumoase elegii - este a treia - Rilke ii spune femeii: Oh, pune in fata lui incet, foarte incet, o zi de munca iubitoare si de incredere, condu-l aproape de gradina, da-i control asupra noptilor. Retine-l.

 

Asta este ceva total modest. In contact cu ceea ce e maret suntem modesti.

 

 

 

 

Barbat si femeie

 

Iubire si lege

 

As vrea sa spun ceva despre iubire si lege. Ce este mai maret, mai important - iubirea sau legea? Care e prima? Multi cred ca, daca iubesc deajuns, daca isi iubesc copiii deajuns, atunci acestia vor creste exact cum isi doresc parintii. Majoritatea parintilor care cred asta vor fi dezamagiti. Este evident, doar iubirea nu este indeajuns.

 

Iubirea trebuie sa se incadreze intr-o lege. Aceasta lege este fundatia iubirii si iubirea trebuie sa i se supuna. Este la fel peste tot in natura. Un copac creste in acord cu legea sa interioara. Nu se poate schimba asta. Numai in cadrul acestei legi se poate dezvolta. Asta se aplica si in cazul iubirii si al relatiilor umane: pot creste si inflori doar un contextul unei legi si aceasta lege le este data.

 

Daca stim ceva despre legile iubirii, atunci iubirea noastra si de asemenea relatia noastra are toate sansele sa creasca si sa prospere. O lege spune ca ceea ce este diferit are aceeasi valoare. Barbatul si femeia sunt diferiti si totusi stau pe pozitii egale. Cand un cuplu intelege asta, iubirea lor are mai multe sanse.

 

A doua lege este ca a oferi si a primi trebuie sa fie in echilibru. Daca unul trebuie sa dea mai mult decat celalalt, relatia este afectata. In dimineata aceasta am vorbit despre cum acest echilibru trebuie sa mearga mana in mana cu iubirea si cum asta ajuta schimbul sa creasca.

 

Aceasta nevoie de schimb exista si in sens negativ. Cand un partener il raneste pe celalalt in vreun fel, celalalt simte nevoia sa-l raneasca si el pe partenerul agresiv. Ranit in demnitatea sa, partenerul afectat se simte indreptatit sa raneasca demnitatea celuilalt de asemenea. Aceasta nevoie este irezistibila.

 

Multi dintre cei care au suferit nedreptati simt ca au dreptul sa-i raneasca pe ceilalti. Se adauga ceva nevoii de schimb; este sentimentul: Acum am drepturi speciale. Datorita nedreptatii care mi s-a facut, am drepturi speciale. Si atunci el nu-l raneste pe celalalt la acelasi nivel, ci mai puternic. Efectul care se obtine este acela ca celalalt simte nevoia sa-l faca sa sufere si mai tare in schimb. Si astfel schimbul negativ creste si in loc de fericire, nefericirea creste in astfel de relatii.

 

Ne putem da seama de calitatea unei relatii privind schimbul care exista: este mai degraba pozitiv sau negativ? Si care ar fi solutia? Exista o solutie? Se poate trece din schimbul negativ in cel pozitiv. Cum se intampla asta?

 

Este vorba de un secret aici. Razbunarea este necesara, dar cu iubire. Asta inseamna ca cel ranit il raneste si el pe celalalt, dar mai putin. Apoi schimbul negativ se inmoaie si partenerii pot reincepe schimbul pozitiv. Acesta este un aspect important al legilor iubirii. Cand se cunoaste acest lucru, familiile pot fi ajutate sa indrepte lucrurile.

 

 

 

Legile succesului

 

Legile ajutorului

 

Sa o luam incet, sa ne linistim si sa ne reculegem si sa ne pregatim pentru ceva nou. As vrea sa spun ceva despre dezordinile sufletului. Cum apar ele? Cum ajung oamenii sa caute ajutor? De obicei pentru ca o persoana este deconectata de alta. Imediat ce o persoana este deconectata de un parinte sau de amandoi, ea pierde energie si putere. Este slabita si apar primele simptome.

 

Solutia este cu adevarat foarte simpla. Restabilirea conexiunii cu ce a fost separat. Cum este posibil? Cum trebuie sa fie un terapeut ca aceasta sa functioneze? Cel mai important lucru este ca cei care ajuta sa fie ei insisi in contact cu parintii si stramosii lor si de asemenea cu soarta lor, vina si moartea lor.

 

 

Meditatie

 

Putem face un mic exercitiu in legatura cu asta. Inchideti ochii si simtiti-va parintii in corpurile voastre.  La urma urmelor nu este nimic in noi care sa nu fi venit de la parintii nostri inca de la inceput. Noi suntem parintii nostri. Deci ne permitem sa devenim largi in interior, pana ne simtim ambii parinti in noi ca un intreg, exact asa cum sunt sau au fost - fara nici o dorinta ca ei sa fi fost diferiti.

 

In acelasi fel va simtiti bunicii si strabunicii si pe toti cei care apartin familiei, de asemenea cei care deja au murit. Le putem simti prezenta in corpurile noastre. Suntem in acord cu ei toti si cu noi insine, in corpurile noastre. Ne ghemuim in ei, ii lasam sa ne imbratiseze si devenim una cu ei. In aceasta miscare ne experimentam propria soarta speciala, asa cum vine ea de la parintii si stramosii nostri. Dar de asemenea cum vine din propriile noastre actiuni si din propria vina. Suntem in acord cu acest destin: "Da, acesta este destinul meu si sunt de acord cu asta".

 

 

 

Ceva mai presus de noi

 

Mai exista ceva care vine din sufletul nostru. Deoarece dincolo de parintii si stramosii nostri, noi suntem conectati cu ceva mai mare, in slujba caruia suntem si noi si ei. De la acest ceva mai mare fiecare dintre noi primeste un destin special si o sarcina de realizat. De la acest ceva mai mare vine de asemenea puterea de a face fata provocarii. Fiind in acord cu el, ne eliberam, fara diversiuni date de dorinte superficiale. Suntem umpluti cu ceva mai presus de noi.

 

 

 

Ajutor

 

Ne uitam probabil la o clienta care vine la noi si are nevoie de ajutor. Cand o privim ii vedem parintii in acelasi timp, asa cum sunt sau au fost si suntem in acord cu ei cu respect si iubire. Apoi ii privim bunicii si strabunicii, toti stramosii, toti cei care au murit tineri. In ea ei devin prezenti pentru noi si ne inclinam in fata lor. Le cerem sustinerea. Apoi nu suntem noi cei care incepem sa avem grija de ea. Stramosii ei ne sprijina pe noi si cu totii suntem sustinuti de acel ceva maret din care facem parte cu totii.  Am putea chiar sa ne dam seama de chemarea ei, de sarcina ei, de destinul ei. Si suntem in acord.

 

Simtim cum suntem conectati cu ea si de asemenea separati in acelasi timp. Suntem atenti ca orice am face sa ramana in acord cu familia ei, cu destinul ei, poate chiar cu moartea ei.

 

 

 

Acord

 

Inca ceva. Unii oameni sunt furiosi pe parintii lor, le reproseaza lucruri, se plang de ei si poate chiar ii dispretuiesc. Cand nu sunt in acord cu parintii si stramosii lor, refuz sa-i ajut. Cei care nu pot face acest prim pas sunt pierduti.

 

Ce ii va ajuta? Cand sunt in acord cu ei si ii las in grija destinului lor. Apoi schimbarea care ajuta va aparea probabil.

 

Imaginati-va ce s-ar intampla daca ati lua locul parintilor si ati incerca sa-i ajutati, cum s-ar zice, impotriva parintilor lor, fara binecuvantarea lor si fara binecuvantarea destinului lor? Ca sa ramai in acord intr-o astfel de situatie necesita maretie.

 

 

 

Lege

 

 Altceva. Multe nereguli se intampla deoarece vreun membru al familiei nu poate fi copil. Printr-o incurcatura acest copil este impovarat cu ceva ce face imposibila conectarea cu parintii. Copilul ar putea, de exemplu, sa trebuiasca sa faca penitenta pentru ei traind destine care nu apartin vietii copilului, ci altor persoane. Putem ajuta investigand care ar fi legea potrivita pentru aceasta situatie, ce ar elibera copilul de aceasta povara si i-ar oferi posibilitatea sa fie iar copil - si ca si copil, sa ia ceea ce ii este dat.

 

 

 

 

Cuvinte de intelepciune

 

Iulie 2011

 

1. Este loc si pentru mai mic.

 

2. Cel care se roaga se intreaba.

 

3. Respectul admite.

 

4. Ce primim in inima vindeca.

 

5. Iubirea ofera.

 

6. Zambetele lumineaza.

 

7. Nimic nu e absolut.

 

8. Fara copii ramanem saraci.

 

9. Toti avem nevoie de ajutor.

 

10. Recunostinta accepta.

 

11. A sta nemiscat aduna.

 

12. Indoiala ne lasa singuri.

 

13. Revarsandu-ne devenim bogati.

 

14. Noul surprinde.

 

15. Centrarea creste.

 

16. Atat de mult si totusi degeaba.

 

17. Respectul permite sa fie.

 

18. Cresterea este lenta.

 

19. Sentimentele stiu.

 

20. Intr-un final ne miscam.

 

21. A lasa sa plece inseamna a elibera.

 

22. Mai intai mort, pe urma viu.

 

23. Doar inima indura.

 

24. Sanatosi fiind ne simtim vigurosi.

 

25. Relaxati vedem mai mult.

 

26. Cei impotriva noastra au nevoie de noi.

 

27. Gura mare ramane goala.

 

28. Miracole se intampla mereu in fata ochilor nostri.

 

29. Nici o nuca fara coaja.

 

30. Nepregatiti ramanem spontani.

 

31. Pentru prezent nimeni nu trebuie sa astepte.